Faceți căutări pe acest blog

29 apr. 2008

Strategia MLM partea a cincea!

Informatii indispensabile despre Network Marketing (MLM)
Partea a IV-a - Povestea Campurilor de Diamante


Cu multe secole in urma, in Persia, un fermier asculta fascinat istorisirea unui necunoscut. Povestea era despre un "diamant". Conform povestitorului, diamantul era "o picatura inghetata de lumina", o nestemata atat de pretioasa, incat oricine ar fi descoperit o mina de diamante ar fi fost mai bogat ca un rege. Pana atunci fermierul nu auzise niciodata de diamante, dar acum ardea de dorinta de a pune mana pe o asemenea comoara.

Intamplator el detinea multe ogoare si livezi, fiind un om bogat. Totusi, din clipa in care a auzit de diamante s-a simtit un sarantoc. Nu putea sa aiba singurul lucru pe care il dorea cu adevarat. Gandul la diamantele care asteptau sa fie descoperite undeva in lume nu-i dadea pace nici in somn. De aceea, intr-o buna zi si-a vandut pamanturile si a pornit in cautarea lor. A ratacit, pe rand, prin Africa, Palestina si Europa si, finalmente, a sosit in Spania, batran, zdrentaros si amarat. Coplesit de disperare, s-a aruncat in mare si s-a inecat. In toate calatoriile sale nu zarise nici macar un singur diamant.

Intre timp, in Persia, cel care-i cumparase ogoarele a facut o descoperire neasteptata. El a gasit un diamant intr-un bolovan negru. Cercetarile urmatoare au dezvaluit ca pe acele pamanturi existau literalmente hectare de diamante. Cu timpul, proprietatea respectiva a ajuns sa fie cunoscuta ca mina de diamante Golconda, cea mai mare si mai bogata din lume. Daca fermierul s-ar fi multumit sa ramana acasa si sa se bucure de bogatia sa, comoara la care tanjea ar fi fost toata numai a lui.

Comoara ascunsa

Pilda aceasta a fast spusa prima data de dr. Russen Herman Conwen, pastor, educator, erou al razboiului de secesiune si unul dintre marii oratori americani. Pana la la moartea sa, in 1925, Conwen a calatorit prin tara, sfatuindu-si ascultatorii sa deschida ochii si sa zareasca oportunitatile aflate chiar in fata lor. In loc sa se napusteasca spre mirajele castigurilor de peste mari si tari, ii indemna Conwen, oamenii ar trebui sa ramana pe loc si sa obtina tot ce pot din ceea gasesc in apropiere. Predica sa "Campuri de diamante", tinuta de vreo 6.000 de ori, l-a facut sa devina oratorul cel mai indragit si mai cautat al epocii sale.

"Va spun ca aveti campuri de diamante in Philadelphia, chiar acolo unde locuiti acum...", a spus el o data in orasul respectiv. "Din cei 107 milionari care au cel putin 10 milioane de dolari (in 1889), 67 si-au strans averea in asezari cu mai putin de 3.500 de locuitori... Nu conteaza prea mult unde sunteti, ci cine sunteti... Daca nu va puteti imbogati in Philadelphia, atunci in nici un caz n-o puteti face in New York."

Conwen credea ca in fiecare om se ascunde capacitatea de succes si ca aceasta nu depinde de imprejurimi sau de circumstante. La saptezeci si cinci de ani dupa moartea sa, mesajul lui a dobandit o relevanta aparte pentru prospera noastra Societate Informationala. Mai mult ca oricand, oportunitatile cele mai bune pot fi gasite chiar in "curtea" noastra, in biroul de acasa, pe calculatorul personal. Cu greu ne-am da insa seama de asta, mai ales daca analizam atitudinea majoritatii oamenilor. Prea multi dintre noi privesc "Moartea Slujbelor" cu o spaima tot mai profunda. Vedem viitorul ca pe un pustiu, unde numai o elita foarte instruita isi va gasi de munca. Adevarul este insa exact invers. Pentru cei care au inteles lectia lui Conwen, revolutia noului val in Network Marketing ofera campuri de diamante ascunse chiar sub nasul nostru.

Gandirea incorecta

Lisa Wilber a invatat lectia lui Conwen pe propria ei piele. Atunci cand am intalnit-o ultima data, plangea in rulota, dupa ce-i daduse electricianului ultimii ei 46 de dolari. Autocompatimirea era o tovarasa omniprezenta. Aidoma fermierului din povestea lui Conwen, Lisa se considera saraca si asa facuse in majoritatea vietii. Tatal ei era om de serviciu, iar mama secretara. Fusesera oameni care muncisera din greu si care reusisera intotdeauna sa puna mancare pe masa si un acoperis deasupra copiilor lor, totusi splendoarea si frumusetea dupa care tanjea Lisa nu puteau fi intalnite in casa parinteasca.

Revistele si televiziunea nu faceau decat sa arate dorintele fetei. Statea lipita de televizor, privind fascinata la intrigile si fortele care se vehiculau saptamanal in Dallas si Dinasty. Lisa petrecea ore studiind albume cu fotografii despre familia Kennedy: case superbe, masini si iahturi, chipuri insorite, copii fericiti, dupa-amiezi nepasatoare in Hyanni-Sport. Cat de diferite pareau toate acestea de existenta ei monotona din provincia rurala a statului Massachusetts! In exterior exista o lume vasta, isi repeta Lisa, o lume a banilor si oportunitatilor. Isi jurase ca intr-o buna zi ea insasi va face parte din lumea aceea exaltanta. Deocamdata insa viata ei era o succesiune de corvezi casnice si teme pentru studii. Singura schimbare parea sa vina atunci cand se auzea taraitul soneriei, iar o voce familiara anunta de pe veranda ca sosise doamna Avon.

Un vis de imbogatire

"De cand eram mica", isi aminteste Lisa, "mi-am dorit mereu sa fiu doamna Avon." Aidoma personajelor pe care le admira in Dallas si Dinasty, doamna Avon parea in largul ei in lumea banilor si comertului. Purtand un taior elegant, ea deschidea caseta cu mostre si trecea direct la subject. "Nu venea sa stea la palavre", isi aminteste Lisa. "Venea sa-si faca munca. Era o femeie de afaceri. Profesionista. O admiram pentru asta."

Lisa tanjea sa se invarta cu aceeasi usurinta si incredere prin lumea afacerilor. Pentru ea, Avon Products reprezenta zana buna a corporatiilor, o forta misterioasa capabila s-o transporte intr-o lume mai buna. Lisei ii placeau produsele. Primul ei ruj provenise dintr-un catalog Avon. Stia de asemenea ca Avon era o companie multimiliardara, infiintata tocmai in 1886. Reputatia prosperitatii ei sugera bani, putere si statut - cele trei lucruri dupa care Lisa tanjea cel mai mult. Daca ar fi putut deveni o doamna Avon, se gandea, poate ca ar fi dobandit ea insasi unele dintre acele atribute.

Obstacole mentale

Instinctele Lisei nu erau departe de adevar. Intr-adevar, Avon Products reprezenta viitorul, desi era una dintre cele mai vechi corporatii americane. Miscarea vanzarii directe, al carei pionier fusese in 1886, incepea de abia acum sa-si implineasca potentialul. Revolutia economica plutea in aer, iar Lisa era destinata sa joace un rol important in acest cadru. Mai intai insa trebuia sa depaseasca un obstacol mental. Lisa trebuia sa invete lectia campurilor de diamante. Aidoma fermierului lacom din pilda lui Conwen, nu era niciodata multumita de oportunitalile aflate la indemana. Firea ei fara odihna o facea mereu sa caute ceva mai usor, mai bun si mai rapid. Din acest motiv, nu era de fel pregatita sa aiba succes in afacerea cu Avon.

Lisa s-a alaturat repede corporatiei Avon, dar, asa cum se intampla cu majoritatea lucrurilor pe care le incerca, noutatea s-a tocit repede. Vanzarea produselor Avon nu parea sa-i aduca banii pe care-i dorea. A lucrat, an dupa an, part-time, totusi nu consacra vanzarilor prea multa atentie si, de aceea, n-a castigat mai mult de cateva sute de dolari pe luna. Cea mai mare parte a timpului si energiei ei erau dedicate gasirii altor modalitati de supravietuire.

Poteci batute

Cautarea proverbialei "Gaini cu Oua de Aur" a purtat-o pe Lisa pe multe poteci batute, dar pustii. Convinsa ca pentru a reusi avea nevoie de cunostinte tehnice, ea s-a apucat de invatat si a obtinut doua diplome in management si procesare de date. Convinsa ca plata cu ora era forma cea mai sigura de castig, efectua tot felul de servicii, de la dereticarea locuintelor, pana la ospatarita. Cand lucrurile se inrautateau, cu banii stransi Lisa isi cauta salvarea in calatorii. A ratacit prin toata lumea, din Mississippi si Carolina de Sud, pana in insula Guam.

Pe durata tuturor acestor transformari, afacerea cu Avon s-a atrofiat. Orarul supraincarcat nu-i lasa timp de vanzari, iar calatoriile frecvente ingreunau mentinerea clientilor. Ambitia nu i-a lipsit niciodata Lisei, care nu s-a dat inapoi din fata provocarilor, totusi energia ei era imprastiata intr-o duzina de directii diferite. Precum fermierul din pilda lui Conwen, peste tot dadea de greutati si stradanii.

La capatul puterilor

In copilaria petrecuta in Massachusetts, Lisa s-a simtit adesea saraca, insa notiunea ei asupra saraciei se limita la faptul ca avea haine mai ieftine decat ceilalti copii din taberele de vacanta. De abia dupa ce a plecat de acasa, a inteles in cele din urma ce inseamna sa fii falit. In Charleston, Carolina de Sud, a trait trei luni fara curent electric si apa calda, nereusind sa-si plateasca factura la electricitate. Permanent Lisa se simtea epuizata: slujbele, cursurile si afacerea Avon ii umpleau tot timpul.

Intr-o seara, pe cand lucra in schimbul trei intr-un magazin, a adormit la casa de bani. Cartierul era atat de dubios, incat politia a inconjurat magazinul, cu pistoalele scoase, crezand ca fusese impuscata. "Aproape ca nu era zi in care sa-mi spun ca nu mai rezist", isi aminteste ea. "Am avut noroc ca nu a trebuit sa-mi incalc principiile. Am avut unele slujbe neplacute, dar cel putin n-a trebuit niciodata sa fac ceva ilegal."

Roata ocnasilor

Lisa nu-si utiliza complet calitatile. Indiferent cat de mult ar fi muncit, nu putea sa castige destui bani.

Pe masura ce "Moartea Slujbelor" ia viteza, forta de munca contingenta se raspandeste rapid in societatea noastra. Tot mai multi oameni incearca sa compenseze slujbele pe care le-au pierdut, lucrand part-time in mai multe locuri in acelasi timp. Curand insa, ei se trezesc tragand la o roata de ocnasi. Programul le consuma timpul si energia, neoferindu-le mare lucru in schimb. Deoarece muncesc pentru venituri liniare, eforturile facute nu le ofera posibilitatea cresterii. Cei mai multi oameni aflati intr-o asemenea situatie viseaza doar sa obtina din nou o slujba sigura, cu program normal, salariu decent si beneficii.

Din pacate, slujbele sigure vor fi tot mai greu de gasit o data ce inaintam in secolul XXI. In anii viitori, cautarea unor angajamente regulate va parea la fel de nerealista pe cat parea goana dura aur in ochii generatiei lui Russell Conwell. Acesta isi indemna contemporanii sa uite de speranta gasirii Filonului Gigant si sa-si dedice timpul mai degraba ocupatiilor practice. In curand va aparea o noua generatie de emuli ai lui Conwell, care vor oferi acelasi sfat cautatorilor de slujbe din Era Informationala. Aceste persoane care privesc in viitor ne vor recomanda sa abandonam notiunile idealizate legate de obtinerea unei slujbe bune si de durata, sa nu mai irosim timp pretios cu CV-uri si interviuri, ci sa ne ocupam de sarcina mult mai realista a construirii unui venit rezidual autointretinut.

O binecuvantare deghizata

Din momentul in care a realizat ca lucrurile nu se leaga, Lisa si-a adus aminte de ziua concedierii sale. Ca de obicei, vedea numai gaura covrigului. Vedea doar saracia, recesiunea, facturile neachitate, parcul de rulote saracacioase si sotul somer. Si-a privit calatoriile, facute ca fermierul lacom din pilda, si a tras concluzia ca totul fusese in zadar. Bantuise pana la capatul lumii si inapoi. Explorase toate cararile care credea ca-i erau deschise dar se parea ca insusi Dumnezeu i se punea in cale. Nu-i de mirare ca a plans iarasi, de parca ajunsese realmente la capatul vietii. De fapt, viata de abia incepea pentru Lisa. Ea nu stia deocamdata lucrul acesta, dar "campurile de diamante" erau foarte aproape. Nu trebuia decat sa deschida ochii si sa le vada...


© Richard Poe
Preluare si adaptare dupa materialul prezentat in cartea

Niciun comentariu: